Cum au modificat OMS şi unele guverne politici în cazul COVID-19 pe baza unor date suspecte

Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi guvernele unor ţări au modificat politici şi tratamente în cazul coronavirusului pe baza datelor eronate furnizate de o firmă de analize puţin cunoscută din SUA, situaţie care generează dubii şi asupra studiilor unor reviste prestigioase, potrivit The Guardian.

O investigaţie efectuată de cotidianul The Guardian relevă că firma de analizare a datelor medicale Surgisphere, cu sediul în SUA, printre angajaţii căreia figurează un scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică şi un model pentru conţinut destinat adulţilor, a furnizat date pentru numeroase studii despre Covid-19, dar până acum nu a putut explica în mod adecvat sursele datelor ori metodologia.

• Rusia vrea anularea promisiunii de aderare a Ucrainei la NATO
• Salvamont România a anunțat un nou record „nedorit”

Datele pe care compania pretindea că le-a obţinut de la peste o mie de spitale din întreaga lume au format baza unor articole ştiinţifice care au condus la modificări ale politicilor privind tratamentele în cazul Covid-19 în ţări latino-americane. De asemenea, datele au condus la decizia OMS şi a unor institute de cercetare din diverse ţări de oprire a testelor cu medicamentul controversat hidroxiclorochină. Miercuri, OMS a anunţat că testele vor fi reluate.

Două dintre principalele publicaţii medicale din lume – The Lancet şi New England Journal of Medicine – au publicat studii elaborate pe baza datelor furnizate de firma de analizare a datelor medicale Surgisphere. Printre autorii analizelor se numără directorul companiei, Sapan Desai.

La solicitarea cotidianului The Guardian, revista The Lancet a exprimat „preocupare” privind un studiu publicat. Publicaţia New England Journal of Medicine a emis o poziţie similară.

Un audit independent asupra provenienţei şi validităţii datelor a fost comandat de autori neafiliaţi companiei Surgisphere, în contextul „preocupărilor generate asupra credibilităţii bazei de date”.

Care au fost controversele depistate

Principalele informaţii depistate prin investigaţia cotidianului The Guardian:

– verificările efectuate în materiale publice sugerează că despre angajaţi ai companiei Surgisphere sunt doar puţine date ori niciuna, neavând nici pregătire ştiinţifică;

– pagina de LinkedIn a companiei are mai puţin de 100 de persoane care urmăresc conţinutul, iar săptămâna trecută prezenta şase angajaţi. Miercuri, lista a fost redusă la trei angajaţi;

– deşi Surgisphere susţine că deţine una dintre cele mai mari baze de date despre spitale din lume, aproape că nu are deloc prezenţă online;

– până luni, secţiunea de „contacte” a site-ului Surgisphere direcţiona mesajele către o platformă WordPress a unui site de criptomonede, generând dubii asupra posibilităţii spitalelor de a se alătura bazei de date;

– Sapan Desai figurează în trei procese de malpraxis medical, care nu au legătură cu baza de date a Surgisphere. Desai a catalogat acuzaţiile care i-au fost aduse drept „nefondate”;

– în anul 2008, Desai a lansat o campanie pentru colectarea de fonduri pe site-ul Indiegogo, promovând ceea ce a numit drept „un dispozitiv portabil de amplificare cognitivă de viitoare generaţie care poate ajuta la realizarea a ceea ce nu se credea a fi vreodată posibil”; dispozitivul nu a fost realizat;

– pagina de Wikipedia a lui Sapan Desai a fost ştearsă după adresarea întrebărilor referitoare la Surgisphere.

Se reiau testele pe hidroxiclorochină

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat miercuri după-amiază reluarea testelor la nivel global cu hidroxiclorochină, după ce comisia proprie de monitorizare a siguranţei datelor nu a depistat creşterea riscurilor mortale pentru pacienţii care primesc tratamentul.

Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul OMS, a declarat că toate elementele testului „Solidaritate”, prin care sunt examinate o serie de potenţiale tratamente anti-Covid-19, vor continua, potrivit Mediafax. Până acum, peste 3.500 de pacienţi au fost recrutaţi pentru aceste teste, în 35 de ţări.5